Se poate!

Daca omul este ceea ce gandeste, isi poate schimba viata, daca isi schimba modul de gandire?!

Ma aflu si eu in tranzit in spre .... cine stie?! Incep sa se vada rezultatele, ma simt mai bine, vindec rani, iert si cer iertare. Sa continui? Cu siguranta!

Incep sa folosesc asupra mea, armele pe care le-am ,,distribuit,, altora. Teoriile mele, deductiile, filosofiile pe care le expun celor dornici sa le asculte sau celor in nevoie, se rasfrang asupra mea, ma incearca si se pare ca POT.

Trec peste obstacole: marunte, gigantice, dificile sau usoare ,,la prima vedere,, si culmea, observ ca puteam face acest lucru mult mai devreme. De ce acum? Pentru ca dau pe dinafara.

Am adunat atatea informatii, am citit, am studiat,... prea mult! Sau poate prea putin :). M-am zapacit, am nevoie de mine insami!

E ciudat, dar simt ca numai eu ma pot intelege. Insa pentru acest lucru trebuie sa privesc din spatele ochilor ce privesc. Nu-i chiar usor, dar stiu ca POT, pentru ca am mai facut-o si altadata.

Totul are un sens, o logica, o noima, desi de cele mai multe ori nu vrem sa vedem ce urmeaza dupa cotitura. Putem incerca si chiar putem schimba sensul, putem vira intr-o cu totul alta directie. Insa cati sunt cei ce au deschiderea in spre a cunoaste presupusul viitor? Putini... iar dintre cei putini, putini sunt cei ce aleg sa se zbata pentru a schimba ceva in bine, in mai bine pentru ei insisi.

Am observat ca multi se cramponeaza de trecut. O stiu si eu, pe pielea mea! Dar de ce se cramponeaza lumea de un trecut dificil, de ce se opresc intr-o trauma si nu mai vor sa ii dea drumul? De ce le este teama sa retraiasca in minte acel eveniment, de ce nu aleg sa inteleaga, sa ierte, sa invete, de ce, de ce?

Intrebari fara sens, sau fara de raspuns, pentru ca e degeaba teoria atat timp cat nu o aplici. E adevarat, poti ajuta pe cei ce vor sa o aplice. Si totusi, cu tine cum ramane? Incerci si tu? Crezi ca ai timp pentru tine? Iti oferi acest privilegiu de a te schimba, de a deveni ceea ce cu adevarat esti? Iti permiti acest ,,lux,,?

Ai putea sa te complaci, cum am facut si eu si cum o fac multi in jurul nostru. Ai putea alege acelasi drum dar in sens invers, ori chiar sa stai pe loc. Dar de ce sa nu incerci sa faci totusi un pas in spre inainte? Sau poate ca INAINTE era mai bine si preferi sa ramai tintuit in trecut. E treaba ta, eu imi vad de a mea, pentru ca am inteles in sfarsit ca SE POATE. Chiar pot sa merg inainte, chiar pot sa privesc mai putin, si tot mai putin, inapoi. Iar daca te intalnesc pe acest drum ce duce ,,inainte,, inseamna ca ai inteles si tu ca intr-adevar... SE POATE!